Scheme de calitate și avantajele aduse producatorilor romani: Produsul Montan

//Scheme de calitate și avantajele aduse producatorilor romani: Produsul Montan

Politica de calitate a Uniunii Europene privind denumirea facultativă de calitate “produs montan” a fost aplicata si în Romania după ce Guvernul a adoptat in data de 20 iulie 2016 o hotarare in acest sens, deschizand astfel o noua si importanta oportunitate pentru producatorii din zona montana.

Zona montană a României cuprinde 29.94% din teritoriul național, iar aici trăiesc 3.354.041 locuitori, reprezentând 15.08 % din populația României. Dintre aceștia, circa 2,1 milioane se regăsesc în familii de agricultori, 1,3 milioane având statutul de fermieri activi. Există 815.000 exploatații agricole, din care 254.348 înscrise în Registrul Unic de Identificare a Fermelor (APIA) în anul 2016.

Fondul funciar cuprinde aproximativ 7,3 milioane ha, din care, aproximativ 4 mil. ha fond forestier și 2.738.428 ha suprafață agricolă, reprezentând 18.72% din totalul suprafeței agricole a României (14.630.072 ha). Terenurile arabile din zona montană ocupă o suprafață de 528.046 ha, reprezentând astfel 5,62% din totalul suprafeței arabile a țării. Pășunile montane ocupă 1.232.415 ha din suprafața totală a țării, reprezentând 37.66%. Fânețele din zona montană ocupă o suprafață de 930.538 ha, reprezentând 59.79% din suprafața totală a fânețelor din țară. Creșterea animalelor reprezintă principala activitate economică din acest areal, iar pășunile și fânețele montane dețin cea mai valoroasă floră naturală.

În zona montană, agricultura reprezintă principala resursă economică (40-60%). Astfel, se impune acordarea unei atenții sporite acesteia și găsirea de noi soluții pentru valorificarea superioară a produselor agroalimentare.

Avându-se în vedere aceste aspecte, promovarea mențiunii de calitate facultative ”produs montan”, vine să îi încurajeze atât pe producători ca să-și certifice astfel produsele, dar și pe consumatori, în sensul de a le câștiga încrederea și de a le oferi garanția pentru consum. Lanțurile scurte de aprovizionare (vânzarea de la fermierul montan la consumator prin implicarea unui număr cât mai redus de intermediari) dar și vânzarea produselor certificate direct în cadrul fermei prin agroturism, pot reprezenta noi oportunități pentru producătorii montani.

Legislația europeană vine să reglementeze modul în care pot fi certificate produsele alimentare din zona montană, ca și “produs montan”. Produsele din zona de munte, conform specialiștilor, sunt mai sănătoase și net superioare față de cele ce se regăsesc la momentul actual pe piață. Acest aspect, se datorează faptului că, în această zonă, hrana animalelor de pe pășuni și fânețe prezintă o gamă variată de plante nutritive valoroase, între care se regăsesc și plantele medicinale. Produsele montane vor putea fi uşor recunoscute de către consumatorii de produse alimentare valoroase, de calitate superioară, care vor să aibă și certitudinea că acestea respectă standardele. Dreptul de utilizare a mențiunii de calitate facultative “produs montan” poate fi atribuit următoarelor produse: Produse de origine animală procesate și neprocesate, Produse apicole, Produse de origine vegetală procesate și neprocesate.

Vorbim pe larg despre acest subiect cu Dr. ing. Dănuț Ungureanu, expert-consultant agroturism montan și șef birou BSPPDD – Agenția Zonei Montane

Câte ferme montane exista la momentul actual in evidenta Agenitei Zonei Montane?

La momentul actual, în evidența Agentia Zonei Montane există 815.000 exploatații agricole, din care 254.348 înscrise în Registrul Unic de Identificare a Fermelor (APIA).

Care sunt principalele avantaje pe care un producator le poate accesa comercializand produse certificate ca produs montan?

Principalele avantaje pe care care un producător le poate avea comercializând produse certificate ca produs montan:➡ Prin etichetarea cu „Produs Montan”, producătorul scoate în evidență calitatea produselor sale și a materiei prime folosite.
➡ Produsele etichetate cu „Produs Montan” pot fi valorificate superior față de alte produse din aceiași categorie.
➡ Etichetarea cu Produs Montan dă posibilitatea micilor producători de a pătrunde și a rezista pe piața agroalimentară alături de marii producători.
➡ Veniturile obținute se întorc la fermieri şi astfel ajută la susținerea pe viitor a activității acestora, deoarece aceste activități reprezintă principala sursă de venit, fără de care nu și-ar putea continua munca, oricât de mult și-ar dori să păstreze tradițiile și să rămână aproape de natură.
➡ Produsele tradiționale sprijină economia locală prin valorificarea acestora.
➡Produsele tradiţionale mențin patrimoniul cultural al zonelor rurale şi ajută la păstrarea identității culturale, prin păstrarea tradițiilor şi a obiceiurilor locale: sărbători locale şi festivaluri în cadrul cărora se promovează porturile, obiceiurile şi produsele deopotrivă.
➡Produsele obținute prin practicile tradiționale au o calitate mai bună și sunt mult mai sănătoase, datorită faptului că, vara vacile și oile pasc liber pe pășunile montane, iar iarna sunt hrănite cu nutreț natural, fân și concentrate naturale.

In anul 2017, s-au deschis masurile de finantare în zona montană, cu un buget total de peste 200 de milioane de euro. Care a fost reactia comunitatilor locale: cati bani s-au alocat, cate produse traditionale romanesti au fost certificate deja ca produs montan, cate sunt pe lista de asteptare? Aveti un top per regiuni?

Alocarea fondurilor pentru zona montană pentru anul 2017 a fost în sumă de 205.987.917 Euro dintr-un total de 1.011.623.057 Euro la nivelul țării (20,4 %). Până la această dată, 8 produse tradiționale au fost certificate ca și „produs montan”. Nu există o lista de așteptare. Producătorii ce doresc să-și ateste produsele, urmează o anumită procedură, depunând o cerere și caietul de sarcini la Direcția pentru agricultură județeană, a județului din care provin.

La aceasta data, exista 67 produse atestate ca și „produs montan”. Registrul Național al Produselor Montane este postat pe site-ul Ministerului Agriculturii și pe cel al Agenției Zonei Montane

Situația produselor montane certificate in Romania:

JUDEȚ NUMĂR PRODUSE NUMĂR DECIZII ACORDATE
1. ARGEȘ 2 1
2. BACĂU 5 2
3. CARAȘ-SEVERIN 8 4
4. COVASNA 28 6
5. HARGHITA 3 1
6. MUREȘ 3 1
7. NEAMȚ 15 5
8. PRAHOVA

TOTAL

3

67

1

21

Unde vand cu precadere producatorii / fermierii certificati?

Producătorii certificați își desfac produsele (vânzări directe) în următoarele locații:
➡ Poarta fermei
➡ Piețe agroalimentare/ târguri/ expoziții cu vânzare
➡ Pensiuni agroturistice
➡ Lanțuri de supermarket
➡ Export

La nivel EU-28, cum se pozitioneaza Romania la capitolul numar de produse montane certificate?

România este prima țară care și-a elaborat legislație națională conform Regulamentelor UE (Regulamentul (UE) nr. 1.151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului, respectiv, Regulamentul delegat (UE) nr. 665/2014)Produse montane certificate conform Ordinului nr. 52/2017 privind acordarea dreptului de utilizare a menţiunii de calitate facultative „produs montan”, cu modificările ulterioare:   67 produse montane realizate de 21 producători. De asemenea, Italia și Franța sunt țări care și-au atestat produse montane.

Conform site-ului http://www.prodottodimontagna.eu/prodotti/, în Italia, exista 7 categorii de produse montane și anume: brânzeturi de capră, brânzeturi de vacă, iaurturi, carne de capră, carne de vită, gemuri, făina de porumb

Conform site-ului Ministerului Agriculturii, Silviculturii si Turismului din Italia, clasificarea produselor montane se face pe regiuni și anume: Regiunea Toscana – 17 produse, Regiunea Veneto – 9 produse, Provincia Autonoma di Trento – 4, Regiunea Emilia Romagna – 49, Regiunea Piemonte – 65, Regiunea Abruzzo – 33, Regiunea Sicilia – 1, Regiunea Lombardia – 17, Regiunea Valle d’Aosta – 2, Regiunea Basilicata – 55, Regiunea Friuli Venezia Giulia – 16. In total, 268  produse montane.

Se spune că Bucovina este cea mai bogata regiune montana astazi din Munții Carpați, cu ferme medii de 20 de vaci (sursa aici). Care sunt cele 5 top zone montane din Romania si care ar fi specificul agricol al fiecareia?

Suceava este județul cu cea mai mare suprafață din România. Regiunea istorică Bucovina (care cuprinde zona montană a județului Suceava) are printre cele mai mari suprafețe de fânețe și pajiști din zona montană a României, se situează pe primele poziții în ceea ce privește numărul de unități administrativ teritoriale incluse în zona montană, se situează pe locul II după județul Harghita în ceea ce privește efectivul de bovine și are suprafețe mari de pădure.

Datorită faptului că Bucovina este o regiune istorică cu vechi tradiții și dispune de un turism bine dezvoltat, având un număr mare de pensiuni agroturistice, se consideră că această zonă este printre cele mai bogate regiuni din zona montană a României. Nu există un top oficial al regiunilor istorice din România, dar ținând cont de cele expuse mai sus, putem pune în ordine următoarele județe: Maramureș, Alba, Bistrița -Năsăud, Harghita, Brașov, Caraș-Severin.

De ce lanturi alimentare scurte de calitate credeti că are nevoie zona montana?

Consider că zona montană are nevoie de Asociații și de Cooperative – în care producerea, procesarea și comercializarea produselor să fie integrate într-un lanț alimentar, iar beneficiile să aparțină membrilor acestora. Participarea la schemele de calitate încurajează obţinerea de produse agricole și alimentare de înaltă calitate, prin identificarea soluțiilor inovative, precum: folosirea practicilor prietenoase cu mediul, optimizarea utilizării resurselor și factorilor de producție. Participarea  la schemele de calitate a fermierilor care deţin exploataţii agricole, contribuie la adăugarea de valoare produselor agricole, dezvoltarea lanţurilor scurte de aprovizionare și dezvoltarea pieţelor locale.

 

AGROTURISM SI GASTRONOMIE ROMANEASCA
18 OCTOMBRIE, CLUJ, EDITIA NR. 1

Dănuț Ungureanu este invitat la Cluj, pe 18 octombrie, în cadrul primului eveniment dedicat antreprenoriatul în mediul rural inspirat de produsele și tradițiile culinare autentic românești. Vezi detalii complete.

Publicat de | 2018-10-11T17:51:05+00:00 octombrie 10th, 2018|AgriMarketing|0 comentarii

Despre autor:

Oana este absolventă de Comunicare și Relații Publice, Universitatea București și are peste 10 ani de experiență în marketing și comunicare de tip B2B și B2C

Lasă un comentariu