Despre prezentul și viitorul culturii de cartofi în România – interviu cu noul președinte FNC-R

A fi fermier cultivator de cartofi presupune o provocare. Ai de-a face cu o cultură continuă, ca la furnal, 365 de zile pe an – Romulus Oprea, Președintele Federației Naționale Cartoful din România (FNC-R).

 

Cum apreciați evoluția pieței cartofului în România în ultimii 5 ani?

În viitorul apropiat, vor rezista doar fermierii bine dotați, capabili să investească în material biologic de calitate, fermieri cu pregătire temeinică în domeniu, cu terenuri pretabile acestei culturi și cu sisteme de irigare performante. Această cultură foarte grea a devenit și din ce în ce mai neatractivă. 

Care ar fi top 3 nevoi curente în viziunea dvs.?

Evitarea cu orice costuri a dispariției producerii de cartof pentru sămânță în România. 34 de hectare eligibile în 2015, 340 în 2016 și probabil 500 de hectare în 2017 spun totul având în vedere necesarul de cca. 5000 de hectare pentru sămânță, considerând doar totalul înregistrat de APIA de cca. 35 000 de hectare.

Încurajarea creșterii suprafețelor cultivate cu cartof pentru industrializare prin mărirea sprijinului cuplat. În 2017, acesta este la nivelul de cca 720 euro/ha. Acest lucru ar asigura desfacerea unei importante cantități de cartof produse în țară și înlesnirea desfacerii mai sigure a producției de cartof pentru consum.

Acordarea unui ajutor ”de minimis” producătorilor de cartof pentru consum, bazat pe cantitatea comercializată și fiscalizată pentru a face față competiției neloiale cu marfa provenită din importuri din sau din afara UE.

România este cel mai important producător din estul Europei şi al 7-lea între statele membre UE, după Belgia, cu o cotă de piaţă de aproape 5 procente. Cum poate deveni însă mai competitivă?

Numai prin investiții serioase în tehnologie, depozitare și desfacere directă către retailerii de pe piața internă și chiar către export. România a exportat în ultimii ani către Polonia, Bulgaria, Grecia, Ungaria, Moldova și chiar către Germania, Italia și Olanda cartof timpuriu, dar și cartof pentru toamnă/iarnă.

Trebuie dusă și o campanie de promovare, în sensul demonstrării cu date concrete a faptului că marfa românească, deși ca aspect încă nu se ridică  la nivelul celei din UE, este mult mai bună calitativ și obținută cu mult mai puține produse de protecția plantelor (pesticide), iar calitățile culinare sunt mai bune datorită condițiilor pedo-climatice. Am putea obține și noi certificări pe scheme de calitate pentru a crea mărci recunoscute din Cartoful de Covasna sau Cartoful de Dâmbovița.

Sunteți cercetător științific, dar în același timp și fermier cultivator de cartofi. Cum arată viitorul din această ultimă ipostază?

A fi fermier cultivator de cartofi presupune o serioasă doză de nebunie. O dată ajuns la un anumit nivel, este foarte greu să mai dai înapoi având sistemul de mașini specializate, depozite specializate, investiții care nu se pot reconverti ușor și care trebuie amortizate.

La cultura de cartof pentru sămânță avem un cost de cca. 35-40 000 de lei/ha în funcție de categoria biologică folosită la plantare. Și asta în fiecare an! De aici pleacă dificultățile majore de menținere a culturii. O boală de carantină ar falimenta orice producător de sămânță, mai ales că suntem aproape de zero la capitolul despăgubiri. Exemplul cel mai elocvent a fost în 2015, când practic 90 % din suprafața de cartof pentru sămânță a pierdut sprijinul cuplat doar din cauza unor interpretări absurde ale legislației de către APIA.

FNC-R a avut o contribuție esențială în realizarea primei ediții a ghidului online gratuit AGROtrends dedicat cartofului. Personal, cât de necesar și util considerați materialul rezultat? 

Considerăm că orice referire la cartof, făcută profesionist și documentat nu poate fi decât utilă. În ceea ce privește necesitatea unui astfel de ghid cred că aceasta este mai mult decât evidentă având în vedere abundența de așa zise informații publicate pe această temă, multe dintre ele profund eronate.

DESCARCĂ GRATUIT GHIDUL DE AGRIANTREPRENOR

Realizat în colaborare cu Federația Națională Cartoful din România (FNC-R), ghidul AGROTRENDS a cules informații precum:
✓ date macroeconomice la nivel national și european, top 10 țări producătoare la nivel european
✓ detalii despre subventii și suport financiar, norme în vigoare pentru certificarea cartofului pentru sămânță
✓ schema de producere a cartofilor pentru sămânță și soiuri de cartof românești cu importanță economică
✓ detalii despre cele 18 soiuri de cartofi certificate IGP şi DOP pe plan european
✓ 3 studii de caz (două locale și unul din Marea Britanie)

2019-01-05T11:04:52+00:00 9.mai.2018|0 comentarii

Despre autor:

Oana este absolventă de Comunicare și Relații Publice, Universitatea București și are peste 10 ani de experiență în marketing și comunicare de tip B2B și B2C

Lasă un comentariu