ANALIZA PIEȚEI DE CARTOF ÎN ROMÂNIA, DE LA PRODUCȚIE LA CONSUM

//ANALIZA PIEȚEI DE CARTOF ÎN ROMÂNIA, DE LA PRODUCȚIE LA CONSUM

RADIOGRAFIE DE SECTOR

În anii ‘80 suprafaţa cultivată cu cartofi de consum în România a atins maximul său istoric, ajungând la circa 400.000 de hectare şi la o producţie totală de peste 8 milioane de tone, în prezent situaţia este destul de modestă. Şi asta deoarece atât suprafeţele cultivate cu cartof pentru consum, cât şi cele pentru sămânţă au scăzut dramatic din 1990 încoace. Chiar şi în aceste condiţii, România ocupă astăzi locul al treilea între statele Uniunii Europene ca suprafaţă cultivată şi locul al şaptelea din punct de vedere al producţiei.

Concret, în anul agricol 2016, fermierii români au recoltat 2,69 milioane tone de cartofi, de pe o suprafaţă de 186.240 hectare. Dacă luăm în calcul doar cartofii de toamnă, producţia a fost de aproximativ 2,29 milioane tone,
cu o medie la hectar puţin peste 14,6 tone (mult sub UE – 29,44 t/ha). În ceea ce priveşte sezonul 2017, datele provizorii publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat), susţin că în România producţia a sporit cu 14%, datorită creşterii randamentului la hectar (+16%), deşi suprafaţa cultivată a scăzut cu 2,25% faţă de anul precedent.

În ceea ce priveşte cartoful de sămânţă, dacă înainte de anii ‘90, România dispunea de aproximativ 15.000 de hectare, suprafeţele au scăzut la jumătate în 1999, iar în 2015 s-a ajuns la doar 710 hectare, din care numai 487 au fost în final admise, restul fiind response la plată din cauza infecţilor virotice. Pe de altă parte, necesarul anual de cartof de sămânţă în România este de 40.000 de tone, ţinând cont de faptul că de obicei fermierul cultivator de cartofi pentru consum îşi foloseşte sămânţă proprie timp de 3-4 ani.

2017 a fost un an favorabil culturii cartofului în România. În judeţul Harghita, de pildă, s-a înregistrat cea mai bună producţie de după 1990, media la hectar fiind de 26,3 tone, cu toate că suprafaţa alocată acestei culturi a scăzut la 8.250 de hectare.

DATE DE CONSUM

Când vine vorba de consum, cele mai recente date disponibile – publicate de INS cu referinţă la anul 2015, arată că fiecare român consumă în medie 98,9 kilograme de cartofi pe an, adica aproximativ 0,3 kilograme de cartofi pe zi.

Raportat la populaţie, rezultă 1,9 milioane tone de cartofi consumate anual.

ANALIZĂ DE PREȚ

Pentru cultivatori însă, cea mai mare provocare rămâne variația preţurilor de comercializare. Preţul cartofului de consum în stare proaspătă ce se vinde în pieţe, magazine şi supermarket-uri are o puternică oscilaţie determinată
de oferta făcută pe piaţă, atât de producători naţionali, cât şi de producători comunitari. În anii cu producţie mare. Ţăranii ajung să-şi vândă marfa cu 40 de bani kilogramul, mai ales in sudul țarii.

La cultivatorii români situați in top 10, suprafața alocată cartofului nu variază prea mult de la un an la altul, dar există o tendință de scădere a acesteia, chiar și la marii fermieri care se orientează către culturi cu riscuri mai mici.

De la 50 ha de pildă (Agromec Sâncrăieni), la 120 ha (Mihail Mucsi ,Agrico-M), respectiv 150 ha (Romulus Oprea, RomionAgri&CO ), cartoful își păstreaza încă locul în fermele de profil. Soiurile cel mai mult cultivate sunt: Carrera, Bellarosa, Red Lady, Agata, Sante, Evolution, Esmee, Arizona, Orchestra, Musica, Jazzy, Blaue St. Galler.
Pentru că este o cultură mare consumatoare de apă, iar evoluția vremii din ultimii ani i-a forțat pe fermieri sa schimbe tehnologia, investițiile cele mai consistente se fac în genetică și sisteme de irigare. De exemplu în ferma de la Sâncrăieni, cea mai recenta investiție a fost într-un tamburde irigare de 450 m și o aripă de irigare de lățime 50 m. Irigațiile (plus costurile cu tratamentele împotriva manei in special) au crescut anul acesta investițiile pe un hectar de cultură de cartof la cca. 27.000 lei pentru cartoful de consum și cca. 35.000 lei la cel pentru sămânță, conform aprecierilor lui Romulus Oprea, președintele FNCR.

RANDAMENT PRODUCȚII

Producțiile anul acesta au cunoscut o scădere cauzată de seceta de la începutul verii, urmată de perioade cu ploi abundente în a doua parte a sezonului. Astfel, pe sudul țării (județele Teleorman, Dâmbovița, Dolj, Constanța), care au încheiat mai deveme recoltatul, se estimează că producția a scăzut cu 40% pâna la 60% chiar. În centru țării, perderile estimate sunt de până la 30%. La acestea se vor adăuga cele din depozite. Așadar producțiile estimate anul acesta variază între 35 tone/ha -45 tone/ha.

În acest context, în care și în Europa vremea nefavorabilă a dus la scăderea recoltelor, se așteaptă ca prețul la poarta fermei să crească de la 0,8-1 leu/kg cât este acum, la 1,2-1,5 lei/kg spre finalul sezonului de recoltare. Cea mai mare parte din producția autohtonă de cartof pentru consum este comercializată pe piața internă (peste 90%), în principal pe rețeaua marilor lanțuri de magazine, restul fiind trimis la export. Chiar și o mică parte din cartoful pentru sămânță.

TRENDURI

Pentru acesta fermierii s-au dotat sau și-au adaptat liniile de ambalare pentru ambalaje de la 1-2,5 kg pentru specialități (cartofii violet, cartofii pentru salate, cartofiori ardelenești, pentru piure, pentru supă etc), la 5 kg, 10 kg, 15 kg, 20 și 25 kg.

O alta direcție a investițiilor este în tehnologii de depozitare. La Agromec Sâncrăieni este în plan construirea unui al doilea depozit de 2.500 tone, pe lânga cel deja existent, cu aceeași capacitate, fie din resurse proprii, fie prin proiect AFIR. La fel și la Agrico-M, în toamna acesta începe construcția unui nou depozit de 900 tone, care va mări capacitatea de stocare a cartofilor la 4.500 tone.

Dacă în 2017 vremea a fost favorabila culturii de cartof, cu un necesar de precipitații aproape de necesar și producții bune (chiar și la producătorii care nu au aplicat o tehnologie completă), 2018 a fost un an cu multe provocări pentru fermieri. Secetă prelungită, urmată de o perioadă cu ploi dese și abundente a dus la creșterea numărului de tratamente, mai ales pentru combaterea manei, costuri ce se vor răsfrânge binențeles în prețul final. Momentan, fermierii care au reușit să aplice o tehnologie corectă și să mențină calitatea tuberculilor, au speranțe că vor realiza și un profit satisfăcator, mai ales în condițiile unei cantități de marfă mai mică pe piață, atât la noi, cât și în celalte state europene mari producătoare.

Au început înscrierile la cea de-a ediția cu numărul 4 Legume-Fructe, forumul profesionistilor din industrie
Alătură-te celei mai influente platforme de networking dintre producători, retaileri și alți actori implicați în lantul de distribuție fructe și legume proaspete! Ediția cu numărul 4 va avea loc pe data de 21 noiembrie, în București, la hotel Crowne Plaza.

DESCARCA GHIDUL DE CARTOF EDITIA 2018

Publicat de | 2018-10-02T15:38:38+00:00 septembrie 5th, 2018|AgriAntreprenoriat|0 comentarii

Despre autor:

Mirela este absolvență de Jurnalism și Științele Comunicării, Univesitatea București, comunicator certificat CIPR UK și absolventa proiectului de educație european în management agricol ENHANCE la USAMVB.

Lasă un comentariu