AGRIANTREPRENORIATUL – SAU CUM SE SCHIMBĂ O GENERATIE DE FERMIERI

AGRIANTREPRENORIATUL – SAU CUM SE SCHIMBĂ O GENERATIE DE FERMIERI

CE ESTE AGRIANTREPRENORIATUL?

Sinonim cu antreprenoriatul în agricultură, agriantreprenoriatul definește îmbinarea armonioasă și profitabilă între agricultură și antreprenoriat. Agriantreprenoriatul este un fenomen care s-a născut ca răspuns la provocările de astăzi ale agriculturii. Globalizarea, liberalizarea pieței, crizele prețurilor la alimente, epuizarea resurselor naturale, schimbările climatice, urbanizarea rapidă, schimbarea modelelor de producție, de consum și cele demografice sunt câteva dintre cele mai importante probleme ale pieței, care pot fi combătute printr-o recunoaștere în creștere a rolului important pe care agricultura mică îl are pentru creșterea economică și dezvoltarea rurală în multe țări.

Agriantreprenorul reprezintă schimbarea unei generații de fermieri, de la cel care se ocupa în trecut de bunăstarea terenului și recoltarea culturilor, la cel care profită de oportunități și își asumă riscuri dar, mai ales schimă rapid strategiile de afaceri, pentru a se adapta unor condiții actuale în continuă schimbare.

Aplicarea practicilor antreprenoriale în domeniul agriculturii ar aduce beneficii economice și sociale de la crearea de produse și servicii inovatoare, la dezvoltarea zonelor rurale și creșterea bunăstării generale.

VIZIUNEA UNUI ANTREPRENOR DESPRE AGRIANTREPRENORIAT

Interviu despre antreprenoriatul în agricultură cu Matei DumitrescuBusiness Angel şi mentor pentru start-up-uri, vicepreşedintele Asociaţiei de Investitori Techangels, reprezentant al Investment-Ready Academy din Viena (cel mai mare accelerator din CEE pentru statupurile de impact), CEO al Graal Soft şi membru al Asociaţiei Naţionale a Producătorilor de Software – ANIS, asociat la Trusted Translations, membru AFIT şi co-fondator al Connect Hub, fost partener la Coşul de Legume.

R: Ce înseamnă pentru tine un antreprenor și mai ales eşti de părere că în România există agri-antreprenori?

MD: Antreprenor? E o dezbatere. În principiu, poate să fie cel care are o idee, planifică minuţios punerea ei în practică şi execută cu succes acel plan. Nu este, dupa cum mulţi cred, orice freelancer şi nici măcar orice deţinător al unei mici afaceri. Un antreprenor clădeşte soluţii, își conduce angajaţii, contruieşte relaţii durabile cu clienţii şi are oviziune pe termen lung, vede compania ca o entitate separată faţă de cea a persoanei sale  urmăreşte să îi crească valoarea. Un antreprenor poate fi un inovator şi unul care creează noi nevoi sau poate doar cineva care face mult mai bine lucrurile pe care le fac ceilalţi. Un antreprenor ştie să rişte fără a risca mai mult decât un neştiutor. Jucătorii şi-l asuma necontrolat, iar neștiutorii nu ştiu să gestioneze riscul şi atunci preferă să nu şi-l asume. Antreprenorul îl calculează! Şi da, există antreprenori în agricultură, de la mici la mari. Poate nu aşa inovatori cum ne-am dori, dar sunt. Mai ales că, în agricultură, trebuie să ştii să gestionezi diverse tipuri de risc, pieţe globale, oameni etc.

R: Cum ar trebui să arate un plan de afaceri de bază în domeniul agricol? Ce trebuie să nu lipsească indiferent de tipul de afacere – fie că este vorba despre producţie sau agroturism? Care ar fi un minimum de paşi care trebuie urmaţi?

MD: Planul de afaceri, ca în orice alt domeniu, nu este cel de la şcoală. Există cerere pentru ceea ce vrei să faci? Ai experienţă sau bani cu care să cumperi experienţa necesară pentru a lucra în acest domeniu? Îţi place, într-adevăr, astfel încât să îţi ignori toate hobby-urile, să te trezeşti la 5 şi să uiţi să te mai duci la culcare seara pentru a lucra în asta? Daca nu, du-te şi caută-ţi un serviciu. Dacă da, treci la pasul 2 şi răspunde la întrebările: Ce produs faci? Cine îl cumpără, unde şi la ce preţ? Îl mai face cineva pentru aceşti clienţi? Dacă nu mai face nimeni aşa un produs pe piaţa pe care poţi să o accesezi, fă tu la scară mică şi probează că ştii să îl faci şi că ştii să îţi aduci şi să îţi păstrezi clienţii. Daca da, încearcă să afli cum îl faci tu mai bine, mai ieftin, mai special, astfel încât să poţi să îţi faci un loc în piaţă. Bazează-te pe ce ai în momentul ăsta. Clienţi şi parteneri ar fi cel mai bine să ai. Proprietăţi care nu produc sau oameni care ar putea fi angajaţi au mulţi. Dar tu nu eşti antreprenor pentru angajaţi şi nici pentru proprietăţi. Tu eşti antreprenor ca să rezolvi nişte nevoi ale clienţilor. Nu în ultimul rând, înainte să treci la P&L şi CashFlow, vezi dacă aduci, totuşi, ceva inovativ în domeniu, în felul în care vinzi sau promovezi, în felul în care produci sau foloseşti tehnologia, ceva care să îţi aparţină şi să nu poată fi copiat. Restul se învaţă şi la şcoală.

R: Exista „Angel Investors” în agricultură şi dacă da, ce tip de afaceri ştii că obţin astfel de finanţări?

MD: Nu cred că există angel investors decât pentru nişte modele de business replicabile, iar acestea nu sunt o pensiune agroturistică ci, mai degrabă, un sistem de rezervări ca airbnb pentru experienţe autentice rurale. Nu un producător deosebit ci, mai degrabă, un marketplace în care să aibă acces producătorii locali şi consumatorii dintr-o anumită zonă. Investiţiile în agricultura mare sunt mari, nu e cazul să discutăm de business angels acolo, ci de investitori, poate chiar instituţionali.

R: Care este părerea ta despre comerţul online în agricultura românească?

MD: Vânzarea online pentru alimente este de viitor, este în creştere şi o să crească şi la noi cu siguranţă. Însă trebuie tratată serios, dupa modelul comerţului online cu electronice. Majoritatea platformelor actuale sunt urâte, învechite şi cu funcţionalitate redusă. Apoi, preţurile sunt de obicei mai mari, iar oferta este mică, în timp ce varietatea de produse lipseşte. Retailul tradiţional câstigă mult şi prin diversitate şi prin aspect. Un site greu navigabil cu patru produse, dintre care unul e out of stock şi cu preţuri uşor mai mari, va rămâne sclavul unor investiţii neinspirate în marketing-ul online, cu randament foarte prost.

R: Ai in plan să te extinzi şi mai mult cu proiectele tale de consultanţă şi în domeniul agricol? Ce ai vrea să îmbunătaţeşti în acest sector?

MD: Am oferit consultanţă multor afaceri agricole, în special eco, în ultimii ani. Iar ca investiţie, în 2017, am bătut palma cu Marin Dumbravă pentru a ne asocia şi a face din cel mai vechi şi respectabil brand bio românesc – Biodumbrava – cel mai prezent şi accesibil, modern şi totuşi autentic prieten din bucătăriile românilor. În acest sector, mă preocupă cel mai mult afacerile cu produse ecologice, nu doar datorită marjelor mai mari, ci şi datorită creşterii cererii, a potenţialului României, a valorii intrinseci aduse de aceste produse sănătoase şi a impactului benefic în societate. Din acest punct de vedere, creşterea şi consolidarea comunităţilor de consumatori şi integrarea de parteneri pentru realizarea unei palete complete de echilibru şi sustenabilitate formată din furnizori, promotori, educatori şi toţi ceilalti stakeholderi, reprezintă o adevărata „challenge” în domeniu.

PĂREREA UNUI AGRIANTREPRENOR

Mihai Ungurenuş, fondator al mărcii Livada Bunicului marcă înregistrată şi brand sub care sunt prezente fructe proaspete ambalate la nivel naţional, în 2 reţele de supermarket-uri și agropensiune turistică fondată în 2010. Livada Bunicului cuprinde o plantație de meri, pruni, peri, vișini, cireși, pruni cărora li se adaugă arbuștii fructiferi afini, muri, zmeuri, goji, cocazi, curmali și kivi. 

MU: Să devin antreprenor în domeniul fructelor şi arbuştilor, un segment pe care nu îl stăpâneam foarte bine, a însemnat pentru mine o adevărată provocare. Dar, pentru că mi-am dorit foarte mult să mă întorc în satul unde m-am născut şi am copilărit şi să realizez ceva, am apelat la un consultant în domeniul fondurilor europene şi la Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti şi am realizat, în 2010, un proiect inovativ la acea dată  care a fost aprobat şi finalizat în 2011 şi prezentat cu succes, în cadrul târgului Indagra 2013.

Munca grea a început după finalizarea investiţiei, când plantele trebuiau să crească şi să intre pe rod, dar şi când am început să caut pieţe de desfacere. Aşa a apărut Livada Bunicului, marcă înregistrată şi brand sub care desfacem fructe proaspete ambalate la nivel naţional, în 2 reţele de supermarket-uri.

În 2014, am demarat construcţia unei agropensiuni în care turiştii nu doar se cazează, ci sunt lăsaţi în livadă să culeagă singuri fructe şi să prepare dulceţuri şi siropuri.

Provocările sunt mari însă şi oportunităţile sunt bune datorită amplasamentului, a solului, a climei şi a componentei turistice. Toate acestea ne-au încurajat să adoptăm noi tehnologii de plantare, să instalăm sisteme de plasă antigrindină şi antiploaie, sisteme noi de irigare şi să cultivăm soiuri noi.

Publicat de | 2018-01-17T13:35:24+00:00 ianuarie 9th, 2018|AgriAntreprenoriat|0 comentarii

Lasă un comentariu